Istorie

Denumirea sectorului Buiucani provine de la fostul sat Buiucani, întemeiat cu peste 500 ani în urmă, pentru prima dată fiind atestat documentar într-un act din 20 august 1608. În 1774 satul Buiucani număra 52 de gospodării, faţă de 162 existente în târgul Chişinău. Pe parcurs, în anii 50-60 a secolului XX localitatea Buiucani a fost înregistrată în hotarele oraşului Chişinău.

Istorie

       

 

 În anii dominaţiei sovietice, începînd cu 12 aprilie 1941, sectorul Buiucani s-a numit „raionul Krasnoarmeisk”,  iar începînd cu 23 decembrie 1964  – „raionul Frunze”. În acel moment suprafaţa raionului Frunze era de 33,4 km2 şi număra circa 68 mii locuitori.

        Sectorul Buiucani al municipiului Chişinău a fost întemeiat ca unitate administrativ-teritorială cu denumirea actuala în anul 1991. Este situat în partea de nord-vest a oraşului Chişinău, cuprins între Calea Ieşilor, str. Valea Morilor şi şoseaua Balcani.

        Astăzi sectorul Buiucani are o suprafaţă de 134 km2, cu un număr de 160 mii locuitori. În componenţa sectorului sunt incluse 5 unităţi administrativ-teritoriale autonome: oraşele Durleşti şi Vatra, comunele Truşeni şi Ghidighici, precum şi satul Condriţa.

        Amplasat in bună parte in zona centrală a Chişinăului, sectorul Buiucani dispune de numeroase monumente de istorie, este un notoriu centru de cultură, cu teatre, muzee, instituţii de învătământ de toate gradele şi tipurile.

        În sector se află cele mai importante instituţii statale si majoritatea sediilor musiunilor diplomatice acreditate in Republica Moldova.

        La data de 31 martie 2013 în sector erau înregistraţi şi activau 20285 agenţi economici. Sectorul Buiucani constituie un însemnat potenţial economic din oraş si din republică. Aici se produc, pentru comerţul intern si export: mobilă, incaltaminte, vin, coniac, bomboane, cărti, un spectru larg de alte mărfuri de larg consum.

        Parcurile, zonele de agrement si divertisment, dendrariul, observatorul astronomic, muzeele, librariile si bibliotecile de referinţă conferă un anumit specific sectorului.

        Sectorul Buiucani este administrat de către Pretura sectorului Buiucani, parte componentă a Primăriei municipiului Chişinău, amplasată de strada Mihai Viteazul, 2, cu o schemă de încadrare a aparatului Preturii în număr de 38 de persoane.

        De-a lungul anilor, Pretura sectorului Buiucani a stabilit şi dezvoltat relaţii de colaborare cu statul Carolina de Nord din SUA si sectorul 5 al oraşului Budapesta din Ungaria.

 

        În diferite perioade sectorul/raionul a fost condus de:

 

1. Eugen STREŢCUL Preşedinte al Comitetului Executiv raional Frunze

1967 – 1969

2. Ana COVALENCO Preşedinte al Comitetului Executiv raional Frunze

1969 – 1979

3. Vladimir CHEIAN Preşedinte al Comitetului Executiv raional Frunze

1979 – 1982

4. Mihai SEVEROVAN Preşedinte al Comitetului Executiv raional Frunze

1982 – 1985

5. Ludmila LAŞCIONOV Preşedinte al Comitetului Executiv raional Frunze

1985 – 1986

6. Valentina POJIDAEV Preşedinte al Comitetului Executiv raional Frunze

1986 – 1990

7. Valeriu NEMERENCO Preşedinte al Comitetului Executiv raional Frunze.

 

Pretor al sectorului Buiucani

1990 – 1992

 

1992 – 2019

8. Vadim BRÎNZANIUC Pretor al sectorului Buiucani 2019  – prezent

 

2 Noiembrie 1957, vedere spre Buiucani. Observăm strada Vasile Lupu, blocurile de la intersecția străzilor Vasile Lupu.și Eugen Coca, baia de pe str. G. Alexandrescu (demolată relativ recent) și pe fundal satul Buiucani cu bisericile sale. Sursa imaginii: Arhiva Națională.

2 Noiembrie 1957, vedere spre Buiucani.
Observăm strada Vasile Lupu, blocurile de la intersecția străzilor Vasile Lupu.și Eugen Coca, baia de pe str. G. Alexandrescu (demolată relativ recent) și pe fundal satul Buiucani cu bisericile sale. Sursa imaginii: Arhiva Națională.

Vedere spre Buiucani. În imagine putem observa strada Vasile Lupu, o parte din Dendrariu, zona Moldexpo, iar în depărtare biserica satului Buiucani. Sursa: Retro Chișinău

21 august 1959, Chișinău
Buiucanii și strada Vasile Lupu (intersecție cu E. Coca) văzută din zona Centrală a orașului. Sursa: Retro Chișinău

1925, Expoziția din Chișinău.
În imagine vedem prima Scară a Cascadelor, ce a servit drept inspirație pentru Scara pe care astăzi o putem admira în parcul Valea Morilor. În plan depărtat vedem locul în care în anii 1950 apare parcul Valea Morilor, iar în dreapta imaginii se pot observa cazarmele și locuințele satului Buiucani. Sursa: Retro Chișinău

Lacul Valea Morilor (Comsomolist), anii 1960. Sursa: Retro Chișinău

Piața Constituției. Sursa: Retro Chișinău

Cimitirul evreiesc, anii 1950. În imagine vedem partea cimitirului demolată și transformată în parc. Sursa: Retro Chișinău

Buiucani, anii 1980, cartierul format de străzile Liviu Deleanu, Nicolae Costin, Onisifor Ghibu și Alba Iulia. Sursa: Retro Chișinău

1998, Cinematograful Flacăra.
Sursa: Editura Litera.